De azi, salariaţii hărţuiţi moral la locul de muncă pot obține despăgubiri, în instanță, de la angajator

Salariații hărțuiți moral la locul de muncă pot fi despăgubiți de angajator, în urma deciziei unei instanțe judecătorești, se arată într-o lege aplicabilă de azi. Mai mult, aceștia mai pot primi și bani pentru consiliere psihologică. 

Este vorba despre Legea 167/2020, care a apărut vineri în Monitorul Oficial și care a modificat Ordonanța Guvernului 137/2000 (regulile privind prevenirea și sancționarea discriminărilor) și Legea 202/2002 (regulile privind egalitatea de șanse și de tratament între femei și bărbați). Noua lege se aplică de astăzi.
 
În esenţă, angajatorii pot fi obligaţi de-acum, de o instanţă judecătorească, să acorde daune compensatorii şi morale salariaţilor care au fost hărţuiți moral la locul de muncă. De asemenea, salariaţii hărţuiţi pot beneficia, din partea angajatorului, de sumele necesare pentru consiliere psihologică, pentru o perioadă rezonabilă stabilită de către medicul de medicina muncii (măsura poate fi dispusă atât de o instanță, cât și de Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării).
 
Pe lângă daunele compensatorii şi consilierea psihologică, o instanță mai poate dispune, acolo unde este cazul:
 
    obligarea angajatorului la luarea tuturor măsurilor necesare pentru a stopa orice acte sau fapte de hărțuire morală la locul de muncă cu privire la angajatul în cauză;
    reintegrarea la locul de muncă a angajatului în cauză;
    obligarea angajatorului la plata către angajat a unei despăgubiri în cuantum egal cu echivalentul drepturilor salariale de care a fost lipsit;
    obligarea angajatorului la modificarea evidențelor disciplinare ale angajatului.
 
În România, ideea de hărţuire morală la locul de muncă nu se regăsea până acum în legislație. Concret, aceasta se defineşte astfel:
 
„Constituie hărțuire morală la locul de muncă și se sancționează disciplinar, contravențional sau penal, după caz, orice comportament exercitat cu privire la un angajat de către un alt angajat care este superiorul său ierarhic, de către un subaltern și/sau de către un angajat comparabil din punct de vedere ierarhic, în legătură cu raporturile de muncă, care să aibă drept scop sau efect o deteriorare a condițiilor de muncă prin lezarea drepturilor sau demnității angajatului, prin afectarea sănătății sale fizice sau mentale ori prin compromiterea viitorului profesional al acestuia, comportament manifestat în oricare dintre următoarele forme: a) conduită ostilă sau nedorită; b) comentarii verbale; c) acțiuni sau gesturi”, scrie în actul normativ aplicabil de azi.
 
Prin urmare, orice salariat poate fi acuzat de hărțuire morală, indiferent dacă persoana hărțuită este un subaltern, un superior sau un simplu coleg de același nivel ierarhic.
 
„Constituie hărțuire morală la locul de muncă orice comportament care, prin caracterul său sistematic, poate aduce atingere demnității, integrității fizice ori mentale a unui angajat sau grup de angajați, punând în pericol munca lor sau degradând climatul de lucru. În înțelesul prezentei legi, stresul și epuizarea fizică intră sub incidența hărțuirii morale la locul de muncă”, mai scrie în Legea 167/2020.
 
Salariații hărțuitori riscă atât sancționarea disciplinară, cât și sancționarea contravențională (amendă de la 10.000 la 15.000 de lei) ori pedepsirea penală.
 
Astfel, angajatorii sunt obligați de-acum să ia măsuri de prevenire și combatere a hărțuirii morale, inclusiv prin modificarea regulamentului intern, pentru a include sancțiuni disciplinare pentru salariații hărțuitori. Firmele care nu fac asta riscă amenzi între 30.000 și 50.000 de lei.
 
Angajatorii care stabilesc reguli sau măsuri interne ce obligă sau încurajează la hărțuire morală riscă amenzi între 50.000 și 200.000 de lei.